O mineriadă americană

Personal

Că tot comemorăm în aceste zile treizeci de ani de la Mineriadele din iunie ’90, un episod similar s-a întâmplat în Statele Unite în urmă cu cincizeci de ani. Atât de asemănător, încât am putea crede că liderii noştri l-au folosit ca model.

In 04 mai 1970, treisprezece studenţi au fost împuşcaţi de Garda Naţională în cadrul protestelor anti-război de la Kent State University, patru dintre ei mortal. Un nou val de demonstraţii a lovit Statele Unite, una din ele fiind programată să aibă loc în 08 mai, lângă Primăria New-York-ului.

Zis şi făcut. În dimineaţa zilei de 08 mai, în jur de o mie de protestatari, majoritatea elevi şi studenţi, demonstrau mai mult sau mai puţin paşnic la locul stabilit, când din patru părţi au început să curgă coloane de muncitori din construcţii, fluturând pancarde de susţinere a Administraţiei. În scurt timp, barajul de poliţişti ce păzeau mitingul anti-război, simpatizanţi ai poziţiei Guvernului, a început să se subţieze, apoi a dispărut, iar muncitorii i-au luat la bătaie pe protestatari, folosind căşti de protecţie, bâte şi bocanci cu vârf de metal. Cei mai loviţi au fost cei cu părul cel mai lung.

Richard Nixon şi Ion Iliescu, doi preşedinți controversați

Constructorii au forţat apoi intrarea în Primărie, ocupând-o şi obligându-i pe funcţionari să ridice steagul naţional, coborât în bernă ca urmare a morţii studenţilor împuşcaţi la Kent State.

Preşedintele Richard Nixon i­-a primit peste câteva zile pe principalii lideri sindicali, stabilind cu ei o fructoasă relaţie de susţinere reciprocă, de care a beneficiat şi în alegerile din ’72. Peste ani, odată cu descoperirea şi investigarea infamelor casete cu înregistrările din Casa Albă în cadrul scandalului Watergate, a reieşit că instigarea sindicatelor din construcţii a fost făcută de Charles Colson, consilier prezidenţial.

Dar în timp ce efectele mineriadelor din România au fost devastatoare pe plan intern şi extern, pentru bine consolidata democraţie americană acesta a fost doar un incident izolat, marginal şi fără efecte. Iar Nixon şi-a găsit sfârşitul politic peste doar patru ani, fiind singurul preşedinte american demisionar.  

Să sperăm ca peste ani sã nu importăm şi alte tensiuni sociale, cum sunt cele legate de uciderea lui George Floyd.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *