În 1972, în plin război rece, Richard Nixon a surprins o lume întreagă izolând Rusia printr-o deschidere blitz către China, marele rival din Est. Al Rusiei. După 45 de ani, rolurile se inversează. Trei sute de mii de trupe ruseşti, cărora li s-au alăturat 3.500 de soldaţi chinezi, participă în aceste zile la cele mai mari exerciţii militare din perioada modernă, într-o demonstraţie de forţă condamnată de NATO ca fiind o repetiţie pentru un conflict armat extins. Evenimentul beneficiază de prezenţa lui Vladimir Putin şi a lui Xi Jinping. Au făcut clătite pe front, au băut vodcă împreună. Tehnici de propaganda de manual.

Să nu ne grăbim cu concluziile, noua prietenie de conjunctură are limitele sale. China este o superputere emergentă a cărei stea începe să strălucească, în timp ce Rusia se zbate să îşi frâneze declinul. Noile iniţiative economice chineze (Drumul Mătăsii) implică investiţii masive în Asia Centrală, fiind un ghimpe în coasta Rusiei. În timp ce Rusia înarmează talibanii spre frustrarea Statelor Unite, China se promovează ca mediator al păcii în Afganistan.

O cauză a acestei apropieri de etapă se găseşte în comportamentul agresiv al Preşedinţiei Trump faţă de cele două state. China s-a trezit în mijlocul unui război comercial de sute de miliarde de dolari, în timp ce băncile americane vânează conturile jucătorilor ruşi de pe piaţa mondială.

Cel mai grav este modul în care Statele Unite se raportează la aliaţii săi. Puneţi în oglindă demonstraţia de forţă ruso-chineză din aceste zile cu anularea fără motiv de către Donald Trump a unui exerciţiu militar comun cu Coreea de Sud, spre stupefacţia generalilor săi. Sau cu modul în care preşedintele american înţelege să comunice cu aliaţii din NATO, proferând ameninţări şi ultimatumuri.

Din păcate este un joc în trei, pentru că Uniunea Europenă are alte priorităţi. Acum dezbate dacă să renunţe sau nu la ora de vară.