Nu sunt mare amator de teorii conspiraţioniste, dar hai să unim punctele, poate vedem lucrurile la fel. Pornim de la următoarele premize: după şapte ani de război civil declanşat pe reţeta Primăverii Arabe, preşedintele Bashar al-Assad controlează peste 90% din teritoriul sirian, câstigând confuntarea cu sprijinul Rusiei.
Să ne întoarcem la atacul cu arme chimice din 2017. Scurtă cronologie:
30 martie 2017: ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, declară că administraţia Trump nu mai consideră o prioritate inlăturarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, indicând deprioritizarea chestiunii siriene la Washington
04 aprilie 2017: are loc un atac cu gaze chimice asupra orasului Khan Shaykhun. Siria şi Rusia neagă vehement implicarea
07 aprilie 2017: SUA lansează un atac cu 59 de rachete de croazieră asupra bazei aeriene siriene de unde ar fi venit atacul, intensificându-şi acţiunile in zona. Ostilităţile escaladează.
Revenim la atacul de zilele trecute, al cărui scenariu este la indigo:
03 aprilie 2018: Donald Trump declară reporterilor că “este timpul să aducem trupele americane acasă” din Siria
06 aprilie 2018: premierul israelian Netanyahu are o conversaţie telefonică “tensionată” cu preşedintele american, protestând faţă de intenţia de retragere din regiune a forţelor SUA
07 aprilie 2018: are loc un atac cu gaze chimice asupra oraşului sirian Douma. Siria şi Rusia neagă din nou orice implicare.
11 aprilie 2018: într-una din nenumăratele postări pe twitter, Donald Trump ameninţă Rusia să se pregătească de rachete în Siria, adăugând că aceasta “nu ar trebui să se alieze cu un animal ucigaş căruia îi face plăcere să îşi gazeze propriul popor”. Iată SUA din nou în joc, conflictul se reaprinde.
Şi atunci mă intreb eu, ca tot românul imparţial, de ce oare preşedintele sirian, un tip rafinat – medic oftalmolog, şcolit la Londra, vorbitor de limbi străine -, şi-ar pune în cap intreaga comunitate internaţionala, riscând represalii extrem de dure, chiar în momentul în care câştigă fără drept de apel războiul şi Statele Unite îşi anunţă retragerea? Cine are interes ca americanii să rămână în zonă şi să bombardeze armata siriană?
Cât despre brusca schimbare de atitudine a lui Donald Trump, să parcurgem ultimele evenimente de pe frontul intern:
De două saptamani, echipa de avocaţi angajată de preşedinte în cazul anchetei speciale privind implicarea Rusiei în alegeri este în derivă, după demisia lui John Dowd, conducătorul acesteia. Mai mult, niciun nume consacrat din avocatura Coastei de Est nu doreşte să îşi asume apărarea lui Trump, din cauza imprevizibilităţii acestuia. Iar în această săptămână, FBI a efectuat percheziţii asupra biroului, casei şi camerei de hotel ale lui Michael Cohen, avocatul presedintelui de peste 10 ani, acuzându-l de fraudă bancară şi de nerespectarea regimului campaniei electorale, toate acestea în legatură cu plata de 130.000 de dolari făcută către actriţa porno Stormy Daniels, în schimbul tăcerii acesteia. Laţul se strânge tot mai mult în jurul preşedintelui SUA.
Deci pe de o parte avem rebeli ce pierd războiul şi presiuni dure ale Israelului împotriva retragerii americane. Pe de alta parte, o situaţie tot mai sumbră la Washington, unde lucrurile se surpă pentru Donald Trump. Și atunci cine ar avea interes pentru un atac chimic în Siria? Dar pentru escaladarea bruscă a razboiului, pentru distragerea atenţiei de la problemele personale?